Rezultatele raportului DESI 2022 și poziția României în progresul digital

Cel mai recent raport DESI 2022 (Digital Economy and Society Index) lansat în acest an, relevă faptul că România ocupă ultimul loc din cele 27 de țări, la nivelul UE, privind progresul digital. Deși există numeroase componente unde am reușit să obținem rezultate excelente la nivel de țară, în comparație cu media europeană – numărul de specialiști TIC, ponderea de specialiste IT, prețul pentru serviciile de bandă largă sau utilizarea tehnologiilor AI – scorul general obținut de țara noastră transmite indicii clare că situația digitalizării în România are multe de îmbunătățit.

Obiectivele UE privind progresul digital până în 2030

Transformarea digitală este una dintre prioritățile din agenda Comisiei Europene care își propune ca până în 2030 să transforme UE într-un actor important pe scena ocupată deja de SUA și China. Diferit față de alte abordări, UE vine de data aceasta cu un plan de dezvoltare digitală (Deceniul Digital) la nivel european care să aducă beneficii socio-economice la nivel intern, printr-un cadru strategic cu valențe geopolitice, socio-economice, dar și cetățenești.

Deși depinde de piețele externe atunci când vine vorba de tehnologii, UE aspiră la o piață digitală armonizată, un model socio-economic echilibrat, norme și reglementări solide în spațiul digital. Pentru aceasta au fost create obiective clare pe 4 componente cheie, indispensabile progresului digital și își propune:

• 20 milioane de specialiști în IT și 80% din populația UE să aibă competențe digitale de bază;
• toate gospodăriile să dispună de o rețea gigabit, iar toate zonele populate, de 5G, producția de semiconductori să reprezinte 20% din producția mondială, 10.000 de noduri periferice de cloud computing și primul calculator cuantic la nivel de UE;
• 75% din întreprinderile europene să folosească servicii de cloud computing, Big Data și inteligență artificială, 90% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM) să aibă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, dublarea numărului de unicorni europeni;
• servicii publice esențiale – 100% online, 100% din cetățenii europeni să aibă acces la dosarele medicale electronice, 80% din europeni să utilizeze o soluție de identificare digitală.

Pentru accelerarea digitalizării în România, atât pentru atingerea obiectivelor la nivel European, dar și pentru a îmbunătăți experiența cetățenilor și a oferi servicii publice mai rapide, mai securizate și mai accesibile, e nevoie de implicarea activă atât a autorităților publice, dar și a mediului de afaceri, asociativ și academic și, totodată, a cetățenilor, pe toate cele 4 componente cheie de dezvoltare.

Cele 4 puncte cardinale ale busolei digitale și poziția României în tabloul tehnologic în raportul DESI 2022

Există 4 puncte cardinale ale Busolei Digitale ce reprezintă instrumentele de măsurare ale progresului digital la nivel european:

1. Capitalul uman
2. Conectivitatea
3. Integrarea tehnologiilor digitale
4. Serviciile publice digitale

1. Capitalul uman

Pentru realizarea obiectivului privind capitalul uman, până în 2030, Europa și-a propus formarea unui număr de 20 milioane de specialiști digitali și o acoperire a competențelor technologice de baza la nivelul populației de 80%. În 2021, UE număra 8,9 milioane de specialiști TIC, iar în 2019 doar 56% din populația UE avea competențe digitale de bază.

Dimensiunea capital uman reprezintă 25% din scorul DESI, iar la acest capitol România trece pe ultimul loc la nivel UE, cu un scor agregat de 11.4% pentru competențele de utilizare a Internetului (Internet User Skills) vs. 25.4% media UE sau 39.2% față de Olanda, prima clasată. În schimb, pentru competențe avansate și dezvoltare (Advanced Skills and Development) țara noastră obține un scor de 19.6% vs. 20.4% media UE, la o distanță de 13.2% procente față de Finlanda care se află pe locul 1 (32.8%).

Veștile bune privind România vin pentru indicatorul Female ICT Specialists, din zona de competențe digitale avansate, unde România ocupă locul 3 la nivelul UE, cu 6.9% peste media UE (19.1%) și se află foarte aproape de locurile 1 (Bulgaria: 18.8%) și 2 (Grecia: 17.7%).

Un alt indicator din segmentul competențe digitale avansate, pentru care țara noastră a obținut un scor foarte bun se referă la absolvenți TIC (ICT Graduates). Aici, România se plasează pe locul 4, cu un scor de 10.5%, foarte aproape de topul clasamentului (Estonia: 13.3%) și mult față de media europeană (6.5%). Pentru acest indicator ultima țară clasată este Italia (2.17%). 

Deși țara noastră se remarcă pe 2 (ITC Graduates și Female ICT) din cele 3 subdimensiuni ale competențelor digitale avansate, pierde teren din cauza scorului mic obținut pentru competențele digitale de bază, dar și pentru implicarea redusă a companiilor pe zona de formare digitală a angajaților.

Deși reprezintă doar un sfert din scorul total DESI, deținerea competențelor digitale de bază de către cetățenii unei țări este un element esențial, strategic, fără de care nu pot fi atinse cu succes celelalte 3 dimensiuni.

Chiar și în activitatea pe care o desfășoară Regista, deși focusul gravitează în jurul celui de-al patrulea punct cardinal al busolei digitale, componenta de capital uman este esențială și impactează direct succesul nostru în misiunea de a digitaliza România.

2. Conectivitate

Deși continuă să crească pe zona de conectivitate, România pierde 5 poziții în clasamentul DESI 2022 și coboară pe locul 15 cu un scor agregat de 8.87% pe subdimensiunea Fixed Broadband Take-up vs. 9.29% media UE sau de 14.3% scorul obținut de Ungaria (locul 1), și un scor de 22% pe subdimensiunea Fixed Broadband Coverage, față de 17.3% media UE sau vs. procentul obțiunur de Spania (23.1%.

Pentru Mobile Broadband, România ocupă locul 21 (14.8%) vs 27% media UE sau 39.1% al primei clasate, Danemarca.

Pentru prețurile serviciilor de bandă largă, România se află în topul clasamentului UE 9.54%, față de 6.35% media UE sau 4.17% al ultimei clasate, Belgia.

România își păstrează, încă, poziția onorabilă, peste media UE,  dar întâlnește un trend descendent din cauza blocajelor legislative ceea ce a permis să fim depășiți de un număr mare de state membre din UE, în clasamentul DESI.

3. Integrarea tehnologiilor digitale

Această dimensiune măsoară gradul de digitalizare al companiilor și comerțul electronic și este compusă din 3 subdimensiuni: gradul de digitalizare (15%), tehnologii digitale pentru afaceri (70%) și e-Commerce (15%). 

România se află pe ultimul loc în DESI 2022 cu un scor agregat de 0.418% pe gradul de digitalizare, față de 6.54% media UE sau de 12.4% al primei clasate, Suedia, și un scor de 11.5% pentru Tehnologii Digitale pentru Companii, față de 24.2% media UE sau 41.4% al primei clasate, Suedia. Pe cea din urmă subdimensiune, e-Commerce, România coboară până pe locul 25 cu un scor agregat de 3.11%, față de 5.36 media UE sau 9.24% al primei clasate, Danemarca

Gradul de digitalizare

Pentru a determina gradul de digitalizare al unei companii de tip IMM sunt măsurate 12 tehnologii, iar pentru a depăși nivelul de bază, respectiva organizație este nevoită să folosească cel puțin 4 dintre ele:

• Compania are un website
• Are un contract pentru o conexiune la internet de cel puțin 30 Mb/s
• Websiteul are cel puțin una dintre următoarele componente: o descriere a produselor și serviciilor, lista de prețuri, posibilitatea vizitatorilor de a personaliza produsele sau serviciile online, urmărirea stării comenzilor plasate, conținut personalizat pentru vizitatorii constanți/ recurenți;
• Mai mult de 50% din personalul IMM folosește un computer cu acces la internet pentru scopurile afacerii;
• Mai mult de 20% dintre angajații IMM au la dispoziție un echipament mobil conectat la internet via rețele mobile pentru scopurile afacerii;
• Compania trimite facturi electronice prelucrabile automat;
• Compania cumpără servicii de cloud computing cu grad de sofisticare mediu-înalt;
• Compania are angajați specialiști TIC;
• Vânzările online reprezintă cel puțin 1% din cifra de afaceri a IMM;
• Analizează intern din orice sursă sau extern, big-data;
• Folosește roboți industriali sau de serviciu;
• Folosește imprimarea 3D.
  

Practic, conform datelor culese la nivel european, doar 32.6% dintre IMMurile din România au un nivel de bază al folosirii tehnologiilor digitale, la aproape 10 procente distanță față de următoarea clasată, Letonia (41.9%) și la 27.6 de procente de media europeană (60.2%).

4. Servicii publice digitale

Dimensiunea Servicii Publice Digitale se referă la partea de e-Guvernare și are în componența sa următorii indicatori:

• Utilizatori servicii de e-guvernare
• Formulare pre-completate
• Servicii publice digitale pentru cetățeni
• Servicii publice digitale pentru companii
• Date deschise

Dintre obiectivele propuse ce privesc digitalizarea serviciilor publice la nivel UE, obiectivele sunt:

• 100% din serviciile publice cheie vor fi online,
• 100% din cetățeni vor avea acces la datele lor medicale online,
• 80% din cetățeni vor utiliza identificare digitală (eID),

cu focus atât pe cetățeni, dar și pe companii.

România se află pe ultimul loc în DESI 2022 pe această dimensiune cu un scor de 21%, mult în urma penultimei clasate, Grecia (39.4%), a mediei europene (67.3%) sau a primei clasate, Estonia (91.2%).

Clasamentul pe această dimensiune arată astfel:

Digitalizarea serviciilor publice este în continuare o provocare pentru România. La distanță de media europeană pentru disponibilitatea serviciilor publice digitale pentru cetățeni (un punctaj de 44 comparativ cu media UE de 75) și pentru întreprinderi (un punctaj de 42 comparativ cu media UE de 82). Pentru interacțiunea digitală dintre autoritățile publice și publicul larg, ,doar 17% dintre utilizatorii de internet utilizează serviciile de e-guvernare.

Impactul Regista asupra progresului digital al României după rezultatele DESI 2022

Regista continuă să contribuie la procesul național de digitalizare prin dezvoltarea continuă de noi funcționalități pentru platforma Regista și portalul e-Guvernare, dedicat cetățenilor, influențând atât la dezvoltarea dimensiunii de servicii publice digitale, dar și la educarea componentei de capital uman. Pe termen mediu și lung, alături de partenerii săi, Regista are ca misiune să contribuie la accelerarea progresului digital al României și să influențeze pozitiv scorul DESI obținut de țara noastră.

Conform datelor din SCIAP, Regista este aplicația numărul 1, utilizată zilnic de peste 1100 de clienți din toate județele României, cu peste 52.000 de utilizatori și peste 28 de milioane de documente încărcate.

Pentru a contribui activ la progresul digital, Regista vine în sprijinul instituțiilor cu soluții pentru reducerea birocrației, scurtarea timpului de lucru și creșterea eficienței și a performanței funcționarilor, îmbunătățind totodată relația cu cetățeniii și utilizatorii. În plus, provocarea privind precompletarea automată a datelor personale, unul dintre indicatorii e-Guvernare ai dimensiunii serviciilor publice digitale este deja integrată în cadrul platformei Regista, datele fiind salvate în contul cetățeanului.

Împreună digitalizăm România!

Vrei o instituție digitalizată? Solicită un demo gratuit pentru aplicația Regista!

Informațiile prezentate mai sus au fost preluate din analiza “Economia Digitală și Societatea în România” a Asociației H.appyCities, Mirela Mărcuț, Andrei Nicoară și Radu Puchiu, publicată în septembrie 2022 și este bazată pe raportul DESI 2022.